Acest articol este mai mult decât un pamflet, este o utopie, de care nu mă credeam capabil – până astăzi. 😀

Bon anniversaire, mon amour, Adèle.

Da, astăzi puștoaica mea imaginară împlinește 20 de ani …

și tot astăzi, în urma unui grandios exercițiu de imaginație mi-am dorit să aflu la ce pot duce o perseverență în amăgire, o fugă continuă de evidențele crude ale vieții și o încăpățânare în repetarea greșelilor din și prin invocarea trecutului, sau mai bine spus la ce pot duce niște sentimente complet inventate.

Câteva întrebări, complet utopice, evident, s-ar impune … iar răspunsurile sunt la fel de aiuristice.

De ce nu s-a urcat tipa din prima în BMW ? Pentru că avea mai puțini kilometri la bord, iar ea preferă tipii de cursă lungă.

De ce sunt așa de bune rusoaicele ? Ești bou, că tipa este ucrainiancă. La fel și mașinile.

De ce s-a oprit ciumpalacul să-și caute inelul înainte să i-l ofere ? Ca să vadă dacă tipa preferă BMW-ul sau Lexus-ul .

Credeți că tipii erau înțeleși, tipele fiind doar obiectul pariului dintre ei ? Da, toți erau înțeleși: tipul cu tipul, tipa cu tipul, tipa cu tipa și tipul cu tipa.

Credeți că tipul o ardea aiurea cu vânzătoarea de gume Turbo înainte de a fi înșelat de iubită ? Nu, tipul o ardea aiurea cu directoarea de vânzări de la Toyota (divizia de lux) în timp ce o înșela pe vânzătoarea de gumă Turbo.

Cine ar putea fi cu o tipă de genul ăsta ? Oricine, dar e mai bine să fie singură … în felul ăsta se vor putea bucura toți în mod egal de ea la un preț modic.

Și finalul e de-a dreptul corporatist și inspirațional, morala fiind că 2 Lexus-uri sunt întotdeauna mai bune decât unul.

Today, Tomorrow, Toyota …

 

http://www.youtube.com/watch?v=Gac_E6XIk-0#t=127

 

Sunt mii de piese despre dragoste, dar niciuna ca aceasta,

Sunt un milion de povești, un milion de poeți.
Sunt miliarde de destine … de fapt este doar unul singur
Nimeni nu știe cum să iubească o inimă de tânăr.

Tânărul nu este un băiețel, el nu plânge niciodată,
Dacă te strânge la pieptul lui, nu te va înșela.
Nu-și va pierde sentimentul, și-și va păstra jurământul,
Tânărul nu va spune: “Nu mă interesează, nu e vina mea.”

El nu a zis nimănui ce faceți în pat, baby,
Nu a aruncat vorbe în vânt, ca să se dea mare
Și niciodată nu-și va schimba sentimentele, ca ambalajele;
Pentru că va vedea ceva frumos chiar și într-o dragoste de stradă.

Arcuri, poze prin sertare,
Lumini, lumânări, oameni, nebuni …
Și la fel ca si câinele din Hachiko, voi rămâne mereu fidel !
Fă alegerea – sufletul (Lexusul Alb) sau trupul (Lexusul negru) !

Îmi pare rău, doamnă, eu nu cad în genunchi,
Dar voi purta în mine momentele frumoase din relația noastră.
Nu am de gând să te inund cu patetisme, se pare că ai înțeles și singură.
Când sufletul vorbește, cuvintele nu sunt necesare.

Nu-mi voi da jos adidașii, nu voi purta pantaloni de stofă,
Uneori e mai confortabil sa fug de tine (nu spre tine), de ce sa mă mai chinui ?
Te rog, încearcă și tu să mă-nțelegi pe mine, fără să te bosumfli
Și atunci vei afla cine trăiește sub sacoul negru.

Dacă ai spus: “Te iubesc.”, îți voi răspunde,
Dacă ai zis: “Te am doar pe tine.”, atunci nu te voi trăda,
Dacă ai șoptit: “Mă dăruiesc ție.”, atunci inima mea nu se va supăra.
Doar ține-o ferm și n-o frânge ! (R:x2)

N-o frânge și nu pune presiune pe mine, te rog,
Nu pot trăi fără iubire.
Sentimentele, la fel ca nisipul, sunt aici, în deșertul meu,
Și nu se vor răcori nici măcar după ploaie.

Cu ochii tăi albaștri și cu rujul tău roșu
Ești ca un ghețar, ai făcut o lume minunată în iarna din mine,
Culorile tale mi-au pictat tot sufletul.
Am construit amândoi sentimente, iar tu ai început singură să le distrugi,

Nu mi-am cumpărat încălțări, pentru a-ți lua ție un cadou,
Ți-am adus un buchet de flori, pe alei și printre săgeți de gheață,
Un urs polar din mâinile mele le zâmbește trecătorilor,
Iar tu țipi ca o curvă și-ți înfigi unghiile în sufletul meu.

Haide, să avem încredere în lamă, tăindu-mi sufletul,
Am făcut greșeli, mi-a părut rău și ți-am cerut să mă ierți.
Măcar nu îmi lua visele, pentru că
Nu vreau să văd încă o primăvară așa de întunecată.

Trezește-te ! Ce s-a întâmplat ?
Ce vrei să spui cu “Nu te mai iubesc.” ? Ce vrei să spui cu “M-am săturat.” ?
Te-ai săturat să primești flori ? Sau să te plimbi cu mine ?
Doamnă, poți să te cobori de pe piedestal ? Tot pentru mine …

Mi-ai dat doi ani, si mi-ai ucis tot doi.
M-ai schimbat si ți-ai retras cuvintele,
Nu mă mai iubesti ? Adio, pentru ca nu mai pot schimba nimic din ce a fost.
Când vei pleca, promit că nu te voi blestema.

Dacă ai spus: “Te iubesc.”, îți voi răspunde,
Dacă ai zis: “Te am doar pe tine.”, atunci nu te voi trăda,
Dacă ai șoptit: “Mă dăruiesc ție.”, atunci inima mea nu se va supăra.
Doar ține-o ferm și n-o frânge ! (R:x3)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *