1903Panama se desprinde de Columbia și își proclamă independența.

În aceeași zi, o navă care pleca din New York sau Philadelphia către San Francisco, trebuia să ocolească întregul continent sud-american, pe lângă Capul Horn și prin Strâmtoarea Drake. Călătoria dura mai bine de o lună, pentru a parcurge cei 22500 de kilometri.

Dar acest lucru avea să se schimbe, pentru că bravii panamezi au decis să își ia destinul în propriile mâini și să valorifice la preț de dumping fostele droguri columbiene. În mod cu totul și cu totul întâmplător, United States of America este prima țară care recunoaște noul stat astfel format. Și la fel de întâmplător, Banca din Panama se trezește cu 10 milioane de dolari americani în cont.

Vreți să vă povestesc și întâmplarea cu vasul de război Nashville, rătăcit în preajma coastelor columbiene chiar în post-ziua Declarației de Independență sau deja v-ați săturat de atâtea coincidențe ?

Printre alte prevederi, noul tratat semnat între Panama și Columbia ”is granting the United States exclusive and permanent possesion of the Panama Canal Zone”. Zona asta a Canalului va fi până în 1914, anul inaugurării, cam ca perimetrul de exploatare a aurului de la Roșia Montană, extrem de flexibilă și mai ales extrem de extensibilă.

La puțin timp după semnare, tratatul va fi condamnat chiar de panamezi, care au văzut multe dintre gesturile ulterioare ale americanilor ca o încălcare a suveranității naționale.

”Ce pana mea, aici e Panama sau America ?”, obișnuiau să se întrebe ei, mai în glumă, mai în serios.  😀

Canalul de 77 kilomteri s-a construit aproape în totalitate cu sclavi, scuze, cu muncitori panamezi, 27500 dintre ei murind pentru acest măreț ideal capitalist. Prin acest efort ingineresc de o imensă anvergură pentru acea vreme, distanța între New York și San Francisco s-a redus la 9500 de kilometri, iar vasele actuale parcurg această distanță chiar și în 6 zile.

Canalul, care a fost și rămâne un element esențial al navigației internaționale, a revenit sub control panamez în decembrie 1999, după proteste masive, subsidii generoase și negocieri care s-au întins de-a lungul mai multor decade.

Departe de a avea vreun delir oniric într-ale visului american, cred că fără acest canal, cei care ar fi murit în Țara de Foc, ruta alternativă, ar fi fost de cel puțin 10 ori mai mare, având în vedere că în fiecare an trec prin Panama mai mult de 14000 de nave.

Panama

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1954Linus Pauling primește Premiul Nobel Pentru Chimie. Nu, nu este cel care dă numele sistemului de operare free and open source LINUX. Pe ăla îl cheamă Linus Torvalds. 😉

Vă povestesc de marele chimist cu ușoară melancolie, pentru că, Linus fiind membru de onoare al Republicii Socialiste România, i s-a tradus tratatul său de specialitate și în limba română, iar în clasa a VIII-a, când eu am intrat în biroul profesoarei de chimie care mă pregătea pentru olimpiadă, am văzut un tom uriaș pe a cărui copertă scria: Chimie generală. Autor: Linus Pauling. Nu am înțeles nimic din ce scria în interior, dar măcar am reținut coperta.

Nu știu pentru ce a luat și Premiul Nobel Pentru Pace 8 ani mai târziu, dar știu că s-a ocupat de lucrurile care nu se vedeau și care aveau o influență majoră în viața noastră. Aceste ”lucruri” poartă denumirea generică de biologie moleculară, având ca obiecte de studiu majore:

– rolul acizilor nucleici (ribo și dezoxiribo) în cadrul păstrării și transmiterii caracterelor ereditare și

– procesele de replicare și translație a materialului genetic.

Datele istorice și enumerarea asta de evenimente pe care sper să îmi fac timp să le expun pe tot parcursul acestei luni, se vor a fi un exercițiu de gândire aplicată, de realizare a unor conexiuni mai mult sau mai puțin vizibile, de conștientizare a faptului că există cauzalități, motivații și efecte neașteptate între întâmplări care au avut loc aparent independent unele de celelalte.

Iar pe viitor, dacă mă va ajuta și imaginația,  voi încerca să intuiesc și niscaiva evenimente viitoare.

Ce îmi imaginez că ar fi spus Linus Pauling atunci când s-a apucat să studieze la microscop misterele ascunse ale ADN-ului ?

 ”Chiar dacă nu vedem, măcar să încercăm să înțelegem, și chiar dacă nu înțelegem, măcar să încercăm să vedem .” S.M.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *