http://www.dr.dk/Nyheder/Kultur/Kunst/2013/10/22/1022130705.htm
Ideea articolului este următoarea:
Renumitul ”artist” român, pe care justiția se încăpățânează să îl considere principalul vinovat în cazul celebrului furt de tablouri din Rotterdam, dă în judecată muzeul, acuzându-l de neglijență în păzirea acestora. :)) Genial sau ce ?
Mor, adică mă-sa ”artistului”, declară: ”Jeg brændte malerierne”, în traducere: ”Am ars tablouri”.
Propun avocatului Catalin Dancu (care are un site cu stil) să conteste în instanță și vigilența atmosferei terestre care a permis izbucnirea focului și producerea unui asemenea eveniment nefericit, la care clientul său nu a putut decât să asiste neputincios. 🙁
Și eu care voiam să mă fac avocat când eram mic 😀
Ce-i drept, atunci îi vedeam ca pe niște arhitecți ai sistemului juridic, acum îi văd ca pe niște hackeri.
Încă 2 observații mai fac și mă duc să văd filmul Don Jon. 🙂
1. Pe site-ul ”onorabilului” apar 3 principii majore: demnitate, calitate, reușită. Nu și legalitate.
2. Riscul democrației este că orice aberație acceptată de majoritate poate deveni lege.
…
Și o întrebare ușor anarhică, la care nu aștept răspuns:
Este mai bine să încalci legea sau să te lași călcat de ea ?