14 noiembrie
1916 – Se termină cea mai mare bătălie din primul război mondial, și una dintre cele mai sângeroase din istorie, Bătălia de pe Somme. Știu, noi am învățat la școală doar despre Marna și Verdun, care nu sunt nici ele de neglijat, dar piesa de rezistență s-a jucat de o parte și de cealaltă a acestui râu.
O bătălie în care au fost implicați aproape 2,6 milioane de oameni. Pentru 1,1 milioane, aceasta a fost și ultima. Deși forțele Antantei au pierdut mai mulți oameni și bătălia s-a terminat indecis, se consideră a fi o victorie strategică a aliaților.
O bătălie în care a fost folosit prima oară tancul. Ați crede că germanii au fost inventatorii și tot ei le-au folosit primii. Ei bine, nu, au fost englezii. Englezii, pentru care întâia zi a bătăliei a fost și cea mai catastrofală zi din istorie în confruntările armate, înregistrând 60000 de victime. După aia i-au lăsat pe francezi să-și rupă și ei gâtul, la propriu.
O bătălie care a ținut 4 luni, 2 săptămâni și 3 zile, dar ceva îmi spune că Mungiu nu s-a inspirat din această durată pentru a-și alege titlul filmului.
Combatanții din toate cele 3 bătălii ? Germania, de o parte … restul lumii, de cealaltă (francezi, englezi, americani, italieni, australieni, sud-africani, canadieni etc.).
Motto-ul kaiser-ului german, Wilhelm al II-lea, în timpul războiului era de fapt un concept mai larg al lui Friedrich Nietzsche:
”Să nu dorești să învingi, dacă n-ai decât perspectiva să-ți depășești adversarul cu lățimea unui fir de păr. Victoria categorică trebuie să-l bucure pe cel învins, ea trebuie să fie ceva divin, care să-l scutească de rușine.”
Friedrich Nietzsche.
” Orice efort al nostru este o calatorie in necunoscut, hranita de speranta intermitenta de a gasi intr-o buna zi un capat unde sa te poti odihni…”
Maestre, văd că o cam arzi … metafizic. Sper să ne astâmpărăm amândoi foamea și setea de cunoaștere. Căci aș mânca și-aș bea ceva … și după aceea … aș fugări idei prin univers, evident. :))