Noțiuni introductive de cultură generală
Hai să începem cu începutul și să vedem de unde a pornit toată tevatura asta. Ei bine, a pornit de la o decizie adoptată în 15 octombrie 2018 (adică acum 4 zile) de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție pe care o voi prescurta de acum înainte ÎCCJ și care, pe scara instanțelor judecătorești din România este sus de tot, fiind nici mai mult nici mai puțin decât instanța supremă. Cei cu mai multă experiență de viață s-ar putea să o știe și sub numele de Curtea Supremă de Justiție, pentru că așa s-a numit până în 2003. Cei cu mai puțină experiență de viață s-ar putea să o confunde cu CCR. Într-un viitor articol voi explica particularitățile și diferențele dintre cele 2 instituții: ÎCCJ și CCR.
Revenind la scara și ierarhia instanțelor din România, avem de sus în jos:
- ÎCCJ – 1 (una) singură care tronează stingheră și stingherită în vârful piramidei. Are sediul în București.
- Curțile de Apel – 15 la număr, structurate pe (mini)regiuni formate din 2, 3 sau mai multe județe. Ex: În Suceava avem Curtea de Apel Suceava care deservește județele Suceava și Botoșani. În Brașov avem Curtea de Apel Brașov care deservește județele Brașov și Covasna. În București avem Curtea de Apel București care deservește capitala alături de județele Călărași, Giurgiu, Ialomița, Teleorman și Ilfov.
- Tribunalele – 42, câte unul în fiecare județ (41) + Tribunalul Municipiului București. Ex: În județul Suceava avem Tribunalul Suceava. În județul Brașov avem Tribunalul Brașov. În județul Ilfov avem Tribunalul Ilfov.
- Judecătoriile – 176 după calculele mele (188 după calculele altora), se află în municipii și chiar în orașe mai mici. Dacă vreți să le numărați și voi puteți să intrați aici (http://www.justitia-romana.org/curtea-de-apel). Ex: În județul Suceava avem 6 judecătorii: Judecătoria Suceava, Judecătoria Fălticeni, Judecătoria Rădăuți, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, Judecătoria Vatra Dornei și Judecătoria Gura Humorului. În județul Brașov avem 4 judecătorii: Judecătoria Brașov, Judecătoria Făgăraș, Judecătoria Rupea și Judecătoria Zărnești.
Sesiune Q&A
Întrebare: Cum a ajuns ÎCCJ să dezbată un asemenea subiect? Răspuns: În urma unui recurs în interesul legii (RIL) solicitat de Curtea de Apel București care a escaladat cauza.
Întrebare: Ce este ăla un recurs în interesul legii? Răspuns: Este o cale procedurală prin care se urmărește armonizarea deciziilor instanțelor de judecată atunci când se observă o practică neunitară bazată pe același text de lege. Ex: dacă o instanță de la Tribunalul din Suceava îi dă unuia 10 ani de pușcărie și altă instanță de la Tribunalul din Brașov îi dă altuia 10 zile de muncă în folosul comunității, cei 2 fiind condamnați pentru aceeași faptă și în baza aceluiași articol din Codul Penal, atunci vine o instanță superioară care observă discrepanța majoră și pronunță o soluție de clarificare, ca să nu se mute toți infractorii din Suceava în Brașov.
Întrebare: Cine are dreptul să facă acest RIL? Răspuns: Are dreptul să îl facă oricare din cele 15 Curți de Apel, prin intermediul Colegiilor de Conducere și îl mai poate face și procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
Întrebare: Care e finalitatea RIL? Răspuns: Soluția exprimată este obligatorie pentru toate instanțele de drept din România din momentul publicării sale în Monitorul Oficial.
Întrebare: Se poate observa pe tot acest traseu vreo ingerință a politicului în sistemul de justiție? Răspuns: Nu.
Scurt rezumat al speței soluționate de ÎCCJ
În contextul multiplelor proteste desfășurate în Piața Victoriei în ultima vreme, destui jandarmi mai vigilenți au dat, pe lângă gaze lacrimogene sau pulane, și destule amenzi. Amenzile au fost contestate în instanță de către cetățenii sancționați. Unele instanțe, interpretând într-un fel legea 60/1991 au dat câștig de cauză jandarmilor, confirmând amenzile. Alte instanțe, interpretând în alt fel legea 60/1991, le-au anulat, dând câștig de cauză cetățenilor. Majoritatea diferențelor de interpretare vin de la dispozițiile articolului 3: ”Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, precum și cele care se desfășoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat”. Exteriorul sediilor e văzut de unii judecători ca fiind doar curtea interioară, iar alții înțeleg prin exterior și aleea, piața sau calea publică situate în imediata vecinătate a sediului instituției de interes public sau privat.
Tocmai pentru că a existat această practică neunitară a instanțelor, Curtea de Apel București a trimis o solicitare ÎCCJ să aprobe un RIL în sensul obligației de a confirma amenzile date de Jandarmerie celor care au protestat pe trotuarul sau în piața din apropierea Palatului Victoria, ceea ce s-a și întâmplat. Cum ar veni, justiția independentă i-a pus la plată pe cetățenii care susțineau prea vehement independența justiției. Completul de judecată competent a judecat și a ajuns la concluzia că ”există obligația de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când adunările urmează să se desfășoare în piețe ori pe căile publice […] situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor de interes public sau privat”.
Pentru a vedea soluția ÎCCJ intrați aici. Cum știu că nu o să accesați link-ul, v-am decupat mai jos partea importantă.
Concluzii logice
Dacă citești stricto sensu doar detaliile soluției ai putea crede că gata, s-a terminat, nu mai avem voie să protestăm spontan în România. Dacă ești ceva mai atent la ”lipsa de detalii”, vei observa că în detalierea soluției ÎCCJ face referire DOAR la legea 60/1991, lege care privește organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată. NICĂIERI în această lege nu este menționat protestul spontan. Nici măcar nu există ideea sau noțiunea de protest spontan, ci doar acela de adunare publică. Ca fapt divers, nici în soluția ÎCCJ nu se zice nimic despre protestul spontan.
Apropo de adunările publice, la art. 1, alin. 2 al acestei legi (destul de ambiguă, dacă mă întrebați pe mine), avem așa: ”Adunările publice – mitinguri, demonstrații, manifestații, competiții sportive, procesiuni și altele asemenea -, ce urmează să se desfășoare în piețe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de prezenta lege.” Hahaha. Deci despre ce vorbim aici? Noi facem interpretări dialectice pentru un interior/exterior de sediu, o alee și un trotuar și legea cere declarare prealabilă la ditamai piața, la căile publice și peste tot în aer liber.
Declarare, nu aprobare, avizare sau autorizare. Deci eu mă duc la primărie cu cel puțin 3 zile înainte de miting, completez o declarație (anexă la lege) în care menționez cum mă intitulez, grupul ninja din care fac parte, scopul manifestației, locul acesteia, cam care este numărul de persoane participante, când va avea loc sindrofia, traseul (dacă e cazul), cine răspunde de chestiile organizatorice, ce suport solicit din partea Poliției și Jandarmeriei și teoretic mi-am terminat treaba. Dar nu e așa, pentru că deși obligația mea este doar cea de declarare, manifestația mea, pentru a se putea desfășura, trebuie să fie avizată de Comisia de Avizare din primărie, adică de primar. Mai trebuie și să înregistrez declarația de desfășurare la unitatea de jandarmi. Ca să nu mă pierd în detalii care nu au legătură prea mare cu speța, voi spune doar că legea este prost formulată în multe secțiuni și capitole.
Hai că v-am ținut destul în suspans și nu am pus punctul pe i, așa că revin la ce zice ÎCCJ și la logică, un concept pe care îl percep din ce în ce mai puțini oameni:
ÎCCJ stabilește că există ”obligația de DECLARAȚIE PREALABILĂ a adunărilor publice, atunci când adunările urmează să se desfășoare în piețe ori pe căi publice”. Păi dacă eu declar un eveniment pe care intenționez să îl desfășor în perioada următoare, cum putem vorbi despre un protest spontan? Protestul spontan este cel nedeclarat, neavizat și neorganizat. Spontaneitatea, prin definiție, ține de promptitudine, de naturalețe, de elementul surprinzător și neașteptat. Cum să declari protestul la primărie cu cel puțin 3 zile înainte și să îl numești spontan?!?! Așadar și prin urmare, consider că decizia ÎCCJ nu se referă la protestele spontane, iar cei care s-au dat de ceasul morții alarmând opinia publică inutil și stupid ar trebui ignorați cu blândețe și încurajați să se documenteze puțintel înainte de a emite opinii orto-docte.
Am scris chiar acum pe google ”protestele spontane au fost interzise”. Știrile ProTV, Revista 22, dcnews.ro, evz.ro, ziare.com, kmkz.ro, monitorulexpres.ro, gazetadecluj.ro și un chintal de ”organe” de presă au urlat și ele săptămâna asta ca din gură de șarpe că protestele spontane vor fi interzise. Eu am ales să nu urlu, eu am ales să mă informez și să gândesc.
Nu îi mai lăsați pe alții să gândească pentru voi.
Nu încetați să gândiți.