Domnul Ludovic Orban, președintele principalului partid istoric de opoziție, a avut ieri un mesaj pe contul său de Facebook la adresa ministrului justiției. Redau luarea de (o)poziție mai jos în integralitatea sa, pentru că nu vreau să fiu acuzat (pe nedrept) de scoatere din text și din context. Liderul liberal a profitat cu vârf fără îndesat de apropierea Zilei Internaționale a Libertății Presei și a fost extrem de critic, dar pentru că el este un tip echilibrat a compensat prezența criticilor cu absența diacriticelor.
”DEGRINGOLADA IN COALITIE ( sau o scrisoare pierduta)
Luni, 23 aprilie, la solicitarea PNL, Comitetul liderilor din Senat a decis convocarea lui Tudorel Toader, ministrul Justitiei, la ora Guvernului, pe data de 3 mai, pentru a prezenta modul in care ministerul intentioneaza sa actioneze in urma raportului GRECO.
Astazi, la reuniunea aceluiasi Comitet al liderilor, la solicitarea liderului grupului PSD, Serban Nicolae, care a fost sprijinit de liderul grupului ALDE si de liderul grupului UDMR, s- a decis amanarea pentru data de 9 mai a audierii lui Tudorel Toader. Liderul PNL a protestat fata de aceasta tergiversare, a solicitat mentinerea datei initiale de 3 mai si a votat impotriva propunerii PSD- ALDE- UDMR. In urma acestei decizii, presedintele Senatului i-a trimis o scrisoare premierului Dancila in care anunta convocarea ministrului justitiei la Ora Guvernului la Senat in data de 9 mai.
La declaratia de presa de astazi am solicitat demisia ministrului justitiei pentru o serie de motive, printre care si neprezentarea in fata Parlamentului.
Ce credeti ca face “viteazul” ministru al justitiei ? Posteaza pe facebook, in jurul orei 18. 30, ca maine, 3 mai, va fi prezent la Senat, la convocarea PNL. Aici nu sunt posibile decat doua variante. Ori Tudorel Toader a pierdut orice legatura cu liderii majoritatii din Senat, cu presedintele Senatului ( sponsorul sau politic) si cu premierul Dancila, care nu au catadicsit sa il informeze ca este convocat in 9 mai ( lucru putin probabil ). Ori ministrul justitei, ca sa nu apara in postura unui las caruia ii este frica sa se prezinte in fata Parlamentului, afectat fiind de declaratia mea prin care i-am cerut demisia, dezinformeaza in mod intentionat opinia publica, desi el stie foarte bine ca este convocat pentru data de 9 mai. Si intr-un caz si in celalalt, solicitarea mea catre ministrul justitiei este aceeasi: DEMISIA!”
Să recapitulăm foarte concis: Ludovic Orban solicită demisia lui Tudorel Toader, unul din motive fiind neprezentarea ministrului în fața Parlamentului.
Păi să-mi fie cu iertare, dar pe baza acestei logici domnișoara Kovesi trebuia să își dea demisia de 4 ori, ea refuzând în mod repetat să se prezinte în fața comisiei parlamentare ce anchetează alegerile prezidențiale din 2009 – aia cu sufrageria lui Oprea, pentru cei care adoră glumițele simple, ieftine și proaste.
Eu am înțeles argumentele procurorului-șef DNA: că a oferit răspuns scris, că nu deține informații și documente, că nu are chef să îi vadă la față pe ”penali”, dar și el/ea trebuie să înțeleagă că orice persoană care deține o funcție publică are obligativitatea instituțională și morală de a veni la Parlament. Nu pentru că ar fi oamenii de acolo niște minunați, ci pentru că ăia sunt rezultatul unui exercițiu democratic numit VOT. Da, Parlamentul este cea mai relevantă și reprezentativă instituție pentru democrație, oricând de inutili și enervanți îi considerăm pe mulți aleși ai neamului care își iau degeaba leafa (urmată de pensie specială). Ar mai fi niște principii subtile: cel al bunei credințe și cel al colaborării loiale între instituții (în cazul de față DNA și Parlament) în vederea clarificării evenimentelor semnificative pentru societate, dar democrația noastră e prea fragilă ca măcar să înțelegem ce înseamnă asta.
Din păcate, am ajuns la un nivel submediocru de gândire, binar chiar: bun sau rău, putere sau opoziție, cu mine sau împotriva mea, #rezist sau #penal, iar lucrul cel mai idiot/trist/grav/descurajant este că nu mai avem deloc echilibru și viziune pentru a ne recăpăta echilibrul și viziunea. Suntem orbiți de cercul nostru strâmt, de bula noastră de fakelook, de grupul nostru de interese, de ceea ce vrem să credem, de ceea ce ne place să auzim, de nevoile noastre josnice, de cele mai mediocre fente și de cele mai penibile manipulări.
Dacă cei numiți în funcții publice iau decizii care ne plac atunci ei sunt oameni de toată isprava – profesioniști cu principii, elite serioase și capacități intelectuale de mare angajament cognitiv. Dacă cei numiți în funcții publice iau decizii care nu ne plac atunci ei sunt oameni de tot rahatul – lichele, slugoi ordinari, retardați sau trădători de țară. Șeful CNCD este o slugă, un argat și un sclav, chiar dacă nu îl cunoaștem și habar nu avem pe baza căror legi funcționează instituția pe care o conduce. Șeful BNR cel longeviv și mason e un profesionist desăvârșit, deși habar nu avem să definim inflația. Șefa DNA e piatra de temelie și obeliscul justiției, plus pintenul din coasta corupției și o susținem cu toții, dar așa l-am susținut și pe fostul șef ANI, și de bun ce a fost l-a condamnat instanța la 4 ani de pârnaie. E extrem de greu să evaluezi activitatea fiecăruia dintre acești oameni (și mulți alții numiți politic) din simplul motiv că nu cunoști specificul funcției și criteriile de performanță, dar noi o facem oricum.
Încă un detaliu foarte important: cei de mai sus au ajuns în funcții votați sau numiți de oameni politici, conform legilor în vigoare, oameni politici aleși de noi. Legalitate, reprezentativitate, democrație.
De aia spun: mai mult echilibru și viziune, fără să credem orbește într-un singur om, într-o singură idee, într-o singură instituție sau într-un sistem (deși la sistem e mai complexă discuția).
P.S. Aștept cu dezinteres maxim să văd cum tradiționaliștii și progresiștii se vor rupe în scheme logice pe marginea referendumului familist fără să încerce măcar o dată să vadă această non-dezbatere din punctul celuilalt de vedere.
