Ziua Indragostitilor – 1 an

– Bună seara, maestre.

– Nu a mai fost bună de la ultimul apus.

– Mă scuzaţi, aş dori să vă întreb cum reuşiţi să duceţi această artă a scrisului pe culmi atât de înalte.

– Nu am de ce să te scuz … şi nu văd ce te opreşte. Că eu sigur nu …

– Aţi putea să-mi spuneţi câte ceva despre secretele dumneavoastră ?

– E simplu, tinere bavarez. Treaba cu scrisu’ şade cam în felul următor.
Pe lângă faptul că e fun, e cool şi trendy … e şi meserie de meserie. Numa’ că trebe să fii full de bani, de răşini, de scaieţi, de cleiuri şi de impresii … că dacă nu … nu ţine şi nu-ţi iese.
Aştia care te aburesc că ei scriu într-un bloc de la periferie, cu babacii pe cap şi cu stomacul gol … basme, frate. Numa’ fraierii pun botul. Şi cum stau şi mă uit aşa la tine, parcă nu ai moacă de fraier. Da’ m-am mai înşelat şi înainte. Nu cu tine, cu alţii … cu altele.
Nu, ascultă-mă pe mine. E vorba de stare.
Trebuie să te bagi într-o stare tare mişto. Te duci la munte, la o pensiune de câte margarete vrea muşhiuleţii tăi, un whisky Johnnie Walker Black Label în faţă (neapărat mai vechi de 12 ani), o cutie de Havane … 2-3 trompetiste, dar să ştie să cânte şi la clape.

– Deci muzica vă inspiră ?

– Nu. Mă inspiră clapistele … dar mai ales trompetistele. Dar nu le pun să cânte. Le pun să facă ce ştiu ele mai bine.

– Deci nu scrieţi pe muzică ?

– Eşti cam cretinel. Dar o să-ţi spun.
Pe muzică scriu textierii, nu scriitorii.

– Ce sunt eu ?

– Sunteţi scriitor, maestre. Sunteţi un mare scriitor.

– Aşa e. Sunt mare. Şi sunt şi scriitor, în timpul ocupat.

– Ne puteţi spune ce teme vă place să abordaţi cu predilecţie ?

– Să- mi spui şi mie cum e să abordezi teme cu predilecţie, domnule reporter. Cred că vă plătesc destul de bine la ziar pentru ceea ce faceţi, nu-i aşa ?
Eu abordez temele cu detaşare, nu cu predilecţie.

– Aveţi dreptate. Îmi puteţi da nişte exemple de teme ? Poate le spuneţi câte ceva cititorilor revistei noastre despre ideile de referinţă din ultimul an. Poate nişte maxime, nişte învăţăminte.

– Sunt cititorii mei, nu ai revistei voastre. Şi lasă-mă pe mine să vorbesc. Că tu nu faci decât să reciţi nişte cuvinte de pe o foaie enervantă. Mototoleşte-o şi arunc-o la coş.

– Dar …

– Dar vrei să-ţi scrii articolul singur ?
………………………………………………………..
Şi-acum ascultă-mă.

Văd că ai verighetă pe deget. Ai la cine să te întorci acasă. Eşti un tip echilibrat.
Cine îţi oferă acest echilibru ? The young lady, of course.
Era săracă, avea potenţial.
Avea 2 pacheţele de chibrituri în mânuţele ei virgine. Şi ce-şi dorea ea ? Ce-i lipsea ?
O blăniţă, un apartamenţel, o maşinuţă. Emoţionant … până la lacrimi.
Dar te vei bucura şi tu de blăniţa ei, nu-i aşa ? Merită toate astea … pentru puţin sirop de piersicuţă ? Evident … cum pana mea să nu merite ? Merită şi soldăţelul tău de plumb puţină polişare Pentru începătoare, poliş este un cârnat polonez. Pentru avansate, este o etapă naturală în obţinerea blăniţei, apartamenţelului, maşinuţei.
Iar acum, că te-am introdus în subiect(ă) … să îţi dau nişte idei de referinţă, nişte maxime … şi chiar nişte învăţăminte. Lucruri pe care le-am trăit şi le-am învăţat în ultimul an.

1. Exerciţiu de imaginaţie. O fată îţi propune să devii tatăl copiilor ei cu condiţia să nu faceţi sex. Am rezolvat acest exerciţiu, dar se pare că am bifat toate răspunsurile. Când colo, nici unul nu era corect. Trebuia să îmi fii folosit mai mult imaginaţia.

2. Învăţătură de minte. Am învăţat că sunt o mulţime de oameni pe lumea asta pentru care nu merită să mişti nici măcar un deget. Şi mai nici unul pentru care să mergi până la capătul lumii.
Nu aş merge nici măcar pentru mine până la capătul lumii de când Pământul e rotund. M-aş învârti în cerc.

3. Învăţătură de inimă. Când lingi unde-ai scuipat, nu faci decât să vomiţi … după o vreme.

4. Dilemă. Oare cât valorează viaţa unei fete, dacă un sărut costă 10 coroane daneze, echivalentul unei beri, iar pentru o partidă de sex trebuie să pui la bătaie o băutură ceva mai fină … cumpărată din banii altuia ? Ieftină ca braga. Şi pentru cunoscători, braga se mai opinteşte, nu intri ca în brânză în ea.
P.S. Coroane daneze de pe Marte, evident.

5. Moment poetic
Zâmbeam doar pentru a mima un suflet curat,
dar nu-l aveam, deşi mi-aş fi dorit.
Speram s-ajung la norul veşnic treaz,
dar când să îl ating, m-am prabuşit.

Jos, pe pământ, căzut … rănit fiind
Credeam în nimeni şi stăteam trăznit
Şi mă-ntreba o întrebare …
Te-aş fi iubit ? De ce te-aş fi iubit ?

6. Exerciţiu de imaginaţie. Ghiciţi ce se poate întâmpla când se amestecă berea cu această băutură fină.

7. Maximă. Pe tabla lui de şah, un nebun valorează mai mult decât un rege şi o regină la un loc.

– Sunteţi mare, maestre. Sunteţi un Titan, un Zeu al Tunetului.

– Stiu, mă. Ştiu. Ştiu.

Scriitorul e asemeni unui vultur în înalte zări
Ce zboară printre nori şi prin furtuni aleargă;
Jos pe pământ însă, printre insulte şi ocări
Aripile imense îl împiedică să meargă.
…………………………………………………………
Ţine banii aştia, cumpără-i blăniţa mult dorită, împacheteaz-o în formă de inimioară, du-te acasă la donşoara ta şi spune-i cât de mult o iubeşti, spune-i că împreună sunteţi plenari, minte-o frumos, plângi alături de ea, ţine-o în braţe, accept-o chiar dacă n-o înţelegi, bucură-te de fructul permis. Fii bărbat şi fă-ţi meseria.

Întâlnirea s-a terminat. E târziu, sunt obosit, du-te şi scrie articolul.

8. Corolar. Şi nu uita, supărat, îndrăgostit, neînţeles, detaşat, e vorba de un principiu.
UN SINGUR PRINCIPIU
– Vă mulţumesc din suflet, maestre. Nici nu ştiu cum să reacţionez. Nu am mai cunoscut pe nimeni ca dumnevoastră.

– Ce te face să crezi că pe mine mă cunoşti ?
………………………………………………………………….
Că sunteţi de stânga sau de dreapta … Îndrăgostiţi din toate ţările, evoluaţi … iubiţi-vă.