De ceva timp mă lupt cu o răceală destul de severă. Adevărul e că nici eu nu mai știu de cât timp. Sau poate că mereu am fost un tip rece și ar trebui să mă obișnuiesc cu ideea că răceala face parte din natura firii mele. Dacă așa or fi stând lucrurile, nu ar fi deloc înțelept să fiu în conflict cu propria-mi esență.
”A Sergiu divided against himself can not stand.”, ca să îl parafrazez pe George Costanza. 🙂
În speranța că vă încălzește cu ceva, vă prezint mai jos evoluția săptămânală a lucrărilor de la șantierul pe care îl supervizez de aproape 2 luni cu la fel multă răceală ca natura firii mele.
Noul corp de clădire l-a depășit în înălțime pe cel vechi. De-acum înainte doar cerul îi mai poate opri pe muncitori. Probabil că de aia nu apare nici unul în pozele de mai jos, s-or fi ascuns printre nori.