Nu vă voi plictisi cu parabola originală a bunului samaritean, cea prin care evreul Iisus din Nazaret născut în Betleemul controlat acum de palestinienii arabi ilustrează definițiile aproapelui și compasiunii. O puteți găsi în creștineasca Evanghelie după Luca.
Diferența dintre un maestru zen și restul oamenilor e că în timp ce ceilalți se ceartă între ei, maestrul zen le zâmbește tuturor. 🙂
El înțelege toate sensurile, unghiurile și nuanțele problemei și tocmai de aceea nu se supără când cineva vede lucrurile într-un fel sau altul. Și mai știe ceva foarte important: niciodată să nu te îngrijorezi sau să te agiți pentru ceva ce nu poți schimba. Dacă te deranjează, acționează.
În rest, e plină lumea de oameni mici cu gura mare, smardoi și pacifiști deopotrivă. Ei ar fi protejat-o pe tipă, ei l-ar fi neutralizat pe gibon, ei și-ar fi pus mantia de SuperMan și… și nimic. Tot ce fac acești oameni e să își exprime frica sau curajul tastând și urlând unii la ceilalți. Că ce căuta duduia acolo, că directa e mai slabă decât croșeul, că DJ-ul a pus muzică proastă și l-a indispus pe cocalar, că oamenii legii sunt mână în mână cu infractorii, că plm. Fac aproape ce a făcut și ceafa lată când nu i-a convenit ceva, doar că ei nu dau cu pumnul în față, ei dau cu degetul în tastă.
Tot e un pas înainte față de acum 30 de ani când unii își manifestau frica stând pe calorifer și așteptând să vină căldura iar alții își manifestau curajul spunând bancuri la coadă la pâine, după ce vânzătoarea le mai punea un X pe cartelă.
Uitați-vă la secvența de mai jos și poate veți înțelege atât ironia fină, cât și paradoxul (ne)implicării. Oricum ar fi, nu uitați să le zâmbiți tuturor. 🙂
Officer> ”The law requires you to help or assist anyone in danger as long as it’s reasonable to do so.”
George: ”I never heard of that.”
Officer> ”It’s new. It’s called The Good Samaritan Law.”
Of course, reasonable can be a very tricky word.