Dacă vreți să aflați ”adevărata poveste a fumatului în cârciumi, baruri, cluburi și localuri”, nu sunteți în locul potrivit, dar puteți intra aici. Ca argument suprem, domnul Damian folosește ”negura timpurilor, de când au ajuns tutunul și cafeaua în Europa.” Istoriograful George ar trebui să știe mai bine ca alții că nu orice obicei al pământului sau normă juridică din antichitate/evul mediu este literă de lege și în epoca modernă/contemporană. Dimpotrivă, societatea evoluează, se modifică, iar odată cu ea se cizelează și cutumele, morala sau legile. De-a lungul timpului au fost interzise sclavia, arderea pe rug, ghilotinarea, claca, curățarea covoarelor în stradă sau spălarea mașinii în spatele blocului. Urmează fumatul în TOATE spațiile publice. De ce? Pentru că societatea a evoluat.
Mai departe, George Damian își dă argumentativ cu stângul în dreptul, spunând că ”În cluburile din Londra băieții se adunau la fumoar, fumau și discutau chestii. În cafenelele din Viena băieții se adunau la o cafea și un tutun și discutau chestii.” Măcar timpul imperfect este folosit corect aici; se adunau și fumau. Care este realitatea din prezent? Nu se mai fumează nici în cluburile din Londra, nici în cafenelele din Viena. De ce? Pentru că societatea a evoluat.
Ca și fapt divers, în anul 1675, regele Charles The Second of England, Scotland and Ireland a emis o proclamație în care se interzicea existența cafenelelor și vânzarea cafelei, a ceaiului sau chiar a ciocolatei. Care a fost logica regelui? Lipsa de productivitate a oamenilor în timpul activităților social-recreative și colportarea la adresa Cabinetului. Legea nu a fost aprobată, deoarece majoritatea miniștrilor erau băutori de cafea, dar intenția a existat. 😉
Observ în articol și teza primordialității (oului și găinii) prezentată complet ilogic, ca să nu îi zic stupid: fumătorii și barurile de fumători au fost pe pământ înaintea nefumătorilor și barurilor de nefumători. Cum, nu știați că oamenii se nasc cu țigara în gură, alături și printre alți oameni cu țigări în gură?
Voi enumera 2 principii ale democrației, relevante pentru speța în cauză:
1. În democrație majoritatea decide.
2. În democrație ai exact drepturile pentru care ești dispus să lupți.
Vreți să fumați în locuri publice? Eu nu vreau și pentru acest deziderat am luptat, boicotând, explicând, convingând. Redeveniți majoritari și luptați și voi într-un mod democratic. Deocamdată sunteți în minoritate, 3/4 dintre români declarând că sunt nefumători.
Totuși, ca să nu ziceți că sunt băiat rău, vă pun în legătură cu un prieten de-al unui prieten de-al unui prieten, care are o soluție și pentru voi. Toată lumea (inclusiv Miki Alexandrescu) știe că sunt prieten la cataramă cu George Costanza, care e bun prieten cu Jerry Seinfeld, care e bun prieten cu Cosmo Kramer, care vine cu soluția ideală pentru fumători.
Just brilliant. 🙂
”Kramer: Need some more matches.
Jerry: What is goin’ on in there?
Kramer: I met some people smoking on the street, so I invited them up to my apartment to smoke.
Jerry: Why?
Kramer: Well somebody had to. You know, just because a person’s a smoker, that doesn’t mean he’s not a human being.
Jerry: It doesn’t?
Kramer: Jerry, these people aren’t just going to let themselves be flicked into the ashbin of society.
Jerry: Why not?
Kramer: Well you can confine them, you can punish them, you can cram them into the corner, but they’re not going away, Jerry.
Jerry: All right.
Kramer: Yeah.”