Să presupunem că ești numit, din greșeală, în funcția de prim-ministru.
Te decizi, după o vreme, cam fără voia ta, dar la insistențele penalilor din partidul tău, să candidezi la funcția de președinte, pentru ca din acea poziție să poți grația ”pe cine vrea mușchii tăi”.
Pentru a te asigura că vei fi susţinut de primarii și consilierii locali din cât mai multe comunități locale, suspenzi o lege în vigoare şi dai o ordonanță ce legalizează migrația politică, numită și Ordonanța Traseiștilor. În aceasta se prevede extrem de meschin și pervers că aleșii locali care vor trece la PSD într-un interval magic de 45 de zile nu își vor pierde funcțiile în care au fost aleși. Motivația ta pentru acest gest este de-a dreptul cretină și are legătură cu utopicul și defunctul USL.
Poate că multă lume nu știe, dar Klaus Iohannis a și depus o plângere penală la DNA împotriva vicepremierului PSD, Liviu Dragnea, pentru adoptarea acestei ordonanțe, 55/2014. Principala acuzație a fost cea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod Penal.
Să continuăm cu detaliile umanist/religioase …
Te dai mare că ești ortodox într-un stat laic (nu fundamentalist). Mă rog, se mai întâmplă să confunzi o demnitate publică cu biserica și statul de drept cu religia ortodoxă. Există, totuși, o soluție pentru aspirațiile tale: poți emigra oricând în Iran, deși nici acolo nu mai este nebunia de pe vremea lui Mahmoud Ahmadinejad.
A, și încă ceva, “mândru că sunt român” este una dintre cele mai cretine aserțiuni şi sintagme pe care le poți spune (voi dedica un articol separat doar pentru a explica de ce) și intră într-o gravă contradicție cu calitatea ta de smerit ortodox. 😉
Ești multe prea permisiv cu purtătorul tău de cuvânt, care crede că unicul scop în viața asta, supremul chiar, este să faci copii, iar dacă nu ți l-ai atins, ești un sterp și un ratat. Apropos, aveam o discuție cu o tipă extrem de interesantă zilele astea și îi spuneam că oamenii nu fac și nu au făcut niciodată copii, oamenii au făcut și fac doar sex. Ştiu, există nişte nuanţe şi o strânsă legătură între cele 2 evenimente, but still …
Declari cu un damf ultra-elitist că vei mânca pop-corn în timp ce contracandidaţii tăi se vor bate între ei pentru privilegiul de a se bate, în cele din urmă, cu tine. Cam cum e în filmele alea de categorie F în care cel mai prost actor din toate timpurile, Dolph Lundgren, pentru a ajunge să se smardoiască cu boss-ul, trebuie să se spargă în figuri cu trepăduşii acestuia.
Înainte de primul tur, vorbești cu toți aceşti trepădușii să candideze, doar, doar fragmentezi voturile și confuzezi electoratul mediocru sau naiv.
După primul tur, obții 40% din voturi, contracandidatul tău obține 30%, iar tu te apuci să negociezi cu trepădușii și să le oferi funcții fictive: lui Călin Popescu Tăriceanu – cea de prim-ministru, lui Teodor Meleșcanu – cea de consilier prezidențial (asta după ce îl propui pentru recordul de longevitate negativă la Ministerul de Externe), lui Dan Diaconescu – prezentator în prime time-ul nopţii şi lui Corneliu Vadim Tudor – funcţia onorifică de unic clovn schizofrenic acceptat în libertate.
În loc să vii cu bugetul în Parlament până în 15 noiembrie, aşa cum prevede legea, tu nu vii cu bugetul în Parlament.
Brusc, realizezi că ordonanţa de urgenţă pentru înfiinţarea secţiilor de votare din străinătate nu mai e aşa de urgentă, nici cu 4, nici cu 3, nici cu 2, nici cu o zi înainte de turul 2.
A, şi încă ceva: nu există online şi offline din punctul de vedere al votului. 😉 Toţi cei din online, spre deosebire de toţi cei din Teleorman, chiar există, iar dovada s-a văzut în rezultatul final al alegerilor prezidenţiale.
…
Doresc să îi mulțumesc pe această cale, liberalului Bogdan Teodorescu, responsabilul cu strategia de marketing și mesajele politice din campania electorală a lui Victor Ponta.
Doresc să mulţumesc şi postului de ştiri ecumenice Antena3, care prin campania de dezinformare absolut odioasă şi prin susţinerea făţiş-morţişă a lui Victor Ponta, l-a făcut pe acesta să se declare învins chiar când ei mai sperau în victorie.
…
P.S. Este o vorbă în fotbal: când joci împotriva nemților, nu ești sigur că ai câștigat nici când ai ajuns la vestiare. 😉