Secția de votare este spațiul în care cetățenii ce cred în deducție (și nu în inducție) își exercită dreptul la vot.

Dreptul la vot are un caracter liber, nemijlocit și secret, exercitându-se în interiorul cabinei de vot.

Cabina de vot este o structură amenajată în interiorul secției de votare.

În link-ul de mai jos puteți vedea lista completă a secțiilor de votare din străinătate pentru Alegerile Prezidențiale 2014 (turul 1 și 2).

http://www.mae.ro/sites/default/files/file/evenimente/alegeri_prezidentiale/2014.09.18_lista_sectii_votare_alegeri.pdf

Bun, acum mă voi referi amănunțit și aplicat doar la cazul Danemarcei – pagina a 3-a, numerele 49 și 50 – pentru că pe ăsta îl cunosc cel mai bine.

Aici sunt 2 secții de votare: una în Copenhaga, la Ambasada României, și una în Ikast. Pentru cei care vor să voteze și în turul 2, adresa din Copenhaga este: Strandagervey 27, 2900 Hellerup, iar cea din Ikast este Bogildvej 3, 7430.

De ce Ikast ? Pentru că în acest orășel de 20.000 de oameni se află Consulatul Onorific al României în Danezia.

În cadrul Ambasadei există o singură secție de votare, în cadrul Consulatului există tot o singură secție de votare.

Nu știu câte cabine de vot sunt în cadrul secției de votare de la Ambasadă , dar la Consulat sunt exact 2 (DOUĂ) cabine de vot. Atâtea au fost și în 2012, când am votat eu la referendum, atâtea au fost și acum 3 zile.

Până aici s-a înțeles, sper, așa că putem încerca în continuare noțiuni și raționamente ceva mai dificile și ceva mai complexe.

Vom defini următoarele variabile:

Zi – intervalul cuprins între ora 7 (dimineața) și ora 21 (seara), exprimat în minute – (zi = 14 h * 60 = 840 min).

Cetățean cu spirit civic – CetCiv – Totalul alegătorilor aflați pe listele secției de votare. În țară, pe listele electorale permanente sunt în jur de 1600 de alegători la o secție de votare. În străinătate, se aproximează de către personalul diplomatic din subordinea Ambasadei, dar în cazuri (ne)fericite, numărul poate ajunge și la 3000.

Timp de Votare – TVot – aici facem o medie aritmetică între cel care stă 1-2 minute și cel care stă 4-5 minute și vom obține un timp rezonabil și realist de 3 minute (intrat în sală, reperat lista și foaia cu numele tău, predat act de identitate la nenea/tanti, luat buletin de vot și ștampilă, mers în cabina de vot, citit, înțeles, ștampilat, predat ștampilă, depus buletinul de vot în urmă, recuperat act de identitate, ieșit din sală).

Vom încerca să aflăm valoarea variabilei:

Cabine de Vot – CabVot – Numărul optim al cabinelor de vot necesar pentru ca toți cetățenii cu spirit civic să își exercite dreptul constituțional, garantat de stat.

Și acum, pentru retardații cu 4 clase, scuze, pentru Ministrul de Externe, formula după care putem afla această necunoscută este: CabVot = (CetRes*TVot)/Zi.

Pentru valorile minime: CetRes = 1600, TVot = 3 minute și Zi = 840 minute => CabVot = 1600*3/840 = 5,71 cabine de vot.

Pentru valorile medii: CetRes = 2300, TVot = 3 minute și Zi = 840 minute => CabVot = 2300*3/840 = 8,21 cabine de vot.

Pentru valorile maxime: CetRes = 3000, TVot = 3 minute și Zi = 840 minute => CabVot = 3000*3/840 = 10,71 cabine de vot.

Deci, în cea mai optimistă estimare, ar fi fost nevoie de 5-6 cabine de vot.

Încă o dată, câte cabine au fost ? DOUĂ. Mari și late ? Nu, mici și înguste.

Cum ar fi spus maestrul Dinică: Te las corigent, domnule ministru Titus Corlățean, pune mâna și revezi materia din urmă.

One thought on “Votul din diaspora – studiu de caz”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *