TOTUL începe cu puțin curaj… și se termină cu mult spirit.
Având în vedere pauza de aproape 2 luni în care nu am scris deloc pe blog, voi începe cu o încălzire ușoară; mai exact cu 2 tabele făcute în Microsoft Word 2007 pe marginea cărora cunoscătorii (dar mai ales necunoscătorii) vor scrie, vor analiza, vor planifica și se vor revolta. Primul tabel conține lista cu autostrăzi. E frumos, minimal colorat,…
”Am muncit și nopți, am muncit și zile”, iar săracii ăștia l-au ales pe ăl mai bandit dintre noi, vor spune unii candidați pierzători. Susținătorii pierzătorilor, cu un aer scârbit și elitist, vor susține (doar de aia sunt susținători) că din cauza asistaților și needucaților care sunt șantajați să iasă la vot, noua ordine mondială…
Frăsuiala asta mai mult retardă decât ipocrită și mai mult ipocrită decât retardă cu petiții pro și contra, gay și straight, sus și jos, înăuntru și afară, scuipat și înghițit, fuck and go îmi aduce aminte de o întâmplare simpatică la care am asistat acum vreo 15 ani, când încă mai aveam prostul obicei transsiberian de a privi tâmp căile ferate române, în timp ce stăteam în vagoanele proiectate,…
A început să mă întrebe lumea de unde am ideile ciudate pe care le regăsiți în articolele pilduitoare de pe acest blog; blog unic de altfel în peisajul carpatin de curbură. De exemplu, pentru articolul de azi ideea mi-a venit uitându-mă la un dialog dintre Al Bundy și o femeie grasă. Uite că am zis-o, încălcând legile nerostite și…
Nu aș putea spune cum anume s-a produs apropierea mea de slujitorii Domnului și nici nu știu cât de relevant ar mai fi acum, dar cert este că m-am tot intersectat cu ei de-a lungul timpului. Trăiam cu impresia că oamenii aceștia sunt posesorii unei credințe neclintite, unei conduite ireproșabile, unei conștiințe înalte, dețin cunoștințe cu adevărat sacre,…
Mi-am recitit fugitiv articolele scrise luna trecută și mi-au plăcut. Multă imaginație, multă diversitate și multă anvergură filosofică. Poate și puțină nebunie, dar vă asigur că deocamdată o țin sub control. 🙂 O ard ezoteric cu misterele vieții, materialisme dialectice, bancheri care merg la croitor, pescăruși care disprețueisc oamenii, bancuri proaste, diferența dintre francezi și…
Crai nou și vechi …
Ajung și eu acasă după o activitate sportivă nocturnă destul de intensă (știu că sună dubios și interpretabil, dar de data asta chiar nu a fost vorba despre sex) și dau să-mi verific mail-ul. Printre atâtea click-uri, meniuri și ferestre, un titlu îmi atrage atenția: Imagini de basm din cel mai “înalt” sat din ţară…
Actually, the winter is my love. 😀 Dar azi am scris ceva (deocamdată nepublic) despre prima mea aventură (cu bicicleta) pe un traseu pe care și acum îl consider fabulos – în sensul de fantastic, minunat -, întâmplare care a avut loc în 1996, între hotarele MiDraSk-ului și cetatea niciodată cucerită a lui Ștefan. Și…
Doresc să precizez că acest videoclip nu promovează rasismul și intoleranța, ci îmbinarea tradițiilor multimilenare ale poporului român cu poporul rom. 😉
Prima oară când am auzit melodia asta a fost prin 2002-2003, în timpul filmului Mr. Deeds. Doar că nu mi-am dat seama atunci … și oricum, probabil că nu mi s-ar fi părut cine știe ce. Mai ales că nu se încadra în target-ul meu: 80s, 90s, disco, euro, italo, dance. 😀 Făcând o pasiune…
La un semn, pornim dresura / Cu țărani, jandarmi … Privești ? Unde ? Într-o țară cu mulți fraieri, cu blogeri și cu Pungești. … Știți bancul ăla cu femeile din România care sunt cele mai frumoase din lume ? Eu nu îl știu. Dar cică 2 turiști străini (unul din Rusia – scriitor, contrariat…