Din motive de unire mică, dar principială, a Principatelor, duminica trecută nu am ticluit nicio dumă pe care să o fac publică. Chiar și așa, cum-necum și pe nesimțite, am ajuns la numărul 8. Ceva simplu, simpatic și seren.
Așa grăit-a Nabucodonosor în prefața Epopeii lui Ghilgameș:
”Când spui un banc unui babilonian, acesta va râde de 3 ori: prima oară când i-l spui, din politețe, a 2-a oară când i-l explici, din curtoazie, a 3-a oară după 3 zile, când se va prinde în sfârșit de poantă.
Când spui un banc unui asirian, acesta va râde de 2 ori: prima oară când i-l spui, din politețe, iar a 2-a oară când i-l explici, din curtoazie. Nici după 3 zile asirianul nu se va prinde de poantă, deci nu va râde a 3-a oară.
Când spui un banc unui sumerian, acesta va râde o singură dată, pentru că se va prinde din prima.
Când spui un banc unui geto-dac, acesta nu va râde deloc. Dimpotrivă, se va încrunta și te va corecta, spunând că ai spus bancul greșit. De unde știe el asta?
Toate bancurile lumii aparțin culturii geto-dacice, iar noi nu am făcut decât să le plagiem folclorul infailibil și inefabil.”
