El a fost şi este totul. Proorocii I-au vestit venirea, apostolii I-au vestit revenirea, învierea. Nu aparţine nimănui pentru că este al tuturor. Şi iată ce am învăţat eu de la El. 1. Dai curaj, iei detaşare. 2. Dai detaşare, iei înţelepciune. 3. Dai înţelepciune, iei răbdare. 4. Dai răbdare, iei voinţă. 5. Dai voinţă, […]

Read More →

A fost o dată ca niciodată un om care nu credea în Dumnezeu. Ba mai mult decât atât, nu ezita să spună şi altora ce simţea el în legătură cu credinţa în simbolurile, valorile şi sărbătorile creştine. Soţia lui, însă, credea, şi ea şi-a crescut copiii să aibă, de asemenea, credinţă în Dumnezeu şi în […]

Read More →

Inima îmi spărgea pieptul, plămânii rămâneau fără aer. Inima îmi spărgea pieptul, sângele îmi inunda tot corpul. Inima îmi spărgea pieptul, ochii mi se roteau haotic. Inima îmi spărgea pieptul, picioarele îmi îngenunchiau. Şi ţinta era atât de aproape. La exact 50 de metri. Ce folos ? O vedeam, dar în ceaţă. Nu puteam să […]

Read More →

I. O noapte din viaţa mea – o zi în viaţa mea Cred că era pe la nadir când, năuc de somn, desluşesc lângă mine o copertă de carte. Era dintr-un carton gros, neagră, iar pe cantul ei scria cu litere înclinate aurite: „Ai venit pentru că ai vrut să vii”. Instinctual, m-am imaginat alergând, […]

Read More →

“Să stau în hanul din spatele norilor ? Să încerc să nu mai fiu ce-am fost ? Să încerc să fiu ce nu voi mai fi ? Să-mi stimulez negativ sinapsele ? Să sap într-o groapă care mă sugrumă pe masură ce îi consum substanţa ? Să-mi termin ideea înainte de-a o începe ? Să […]

Read More →

Nebunia unui Viteaz s-a transformat în Visul unor Viteji. Nebunia şi Visul Viteazului s-au transformat în Jertfa Eroilor, Viziunea Mormintelor şi Realitatea Poporului. Doamne, fă din suferinţă Pod de aur, pod înalt. Fă din lacrimă voinţă Ca-ntr-un pat adânc şi cald. Din lovirile nedrepte Faguri facă-se şi vin. Din înfrângeri, scări şi trepte Din căderi, […]

Read More →